al dumneavoastră

a mai trecut un an. lung, dificil, deseori fără vlagă, alteori prea în viteză. un an cu schimbări, unele nedorite, altele impuse, câteva sperate de atât de mult timp. un an în care m-am regăsit, după destul de multe căutări fără rost. un an în care zâmbetele şi tristeţea au băut din aceeaşi cană, deseori, parcă, în acelaşi timp. un an în care am reînvăţat să iubesc, să privesc înainte şi poate, cel mai important, înapoi. fără mânie.
la anul se împlinesc 3 ani de când m-am întors din Germania, 10 ani de la terminarea liceului, 29 de când m-am născut... feel I'm getting old before my time. promit să nu mă predau, însă. şi să rămân, pe cât posibil, acelaşi...

How long has it been?

credo
nel rumore di chi sa tacere
che quando smetti di sperare
inizi un po' a morire...

broken skies

should you be a sailboat, I would sail you to my shore each night.

viaţa

nu trebuie măsurată în momentele în care respiri, ci în cele care îţi taie respiraţia

I thought that I heard you laughing
I thought that I heard you sing
I think I thought I saw you try

Wer hören will, muss fühlen

a fair enough translation would be
those who want to hear, must feel first

dottore che sintomi ha la felicità?

Ci sono momenti,
che passano in fretta,
il tempo che vola,
sa di sigaretta...

ti viene da prendere un treno
andare affanculo e lasciare tutto com'è…
ti viene da credere
da provarci ancora
continuare a lottare e dare il meglio di te
che qui non è facile.

aştept

revista care se încăpăţânează să nu vină din tipar.
ora 16 să plec din acest birou care azi mă înconjoară în plictiseală.
seara să joc baschet, deşi tare îmi e că am uitat cum arată mingea.
sfârşitul de săptămână pentru a putea dormi cât vreau.
ziua de marţi ca să uit de România pentru o săptămână.

timepieces

sunt momente când lumea de afară mă face să îmi doresc să stau între pereţii pe care îi numesc, uneori generic, alteori cu drag, acasă.
sunt alte momente când aş fugi. cu primul avion. fără să mă gândesc nici măcar o clipă la rezervarea unui bilet de întoarcere.
dar mai sunt momente când mă scutur de orice sentiment de respingere a ceea ce mă înconjoară (nu intru în detalii...) şi admir. închis în mine dar cu ochii larg deschişi, îmi dau seama că nu e chiar totul pierdut, că iarba nu e chiar mereu mai verde de cealaltă parte a gardului.
e greu departe, şi o spun din experienţă. nu spun că nu e frumos, civilizat, bine, mai bine, cel mai bine. spun doar că poate fi la fel şi aici.
dacă visez, treziţi-mă repede. prefer să o faceţi voi, decât un oarecare de pe stradă în cel mai brutal şi românesc mod...

a mai

trecut o lună şi cu ea o altă revistă. am ajuns la a 3-a... nu prea conştientizez, sincer să fiu. dar uite că realitatea mă ciupeşte şi aşa îmi dau seama de prezent.
poveşti nu prea am. poate doar o amintire care mi-a străbătut gândurile acum câteva zile... ceva scris pe o uşă de universitate germană:
if your mind is closed, why do you open your mouth?
poate prea aplicabil României de azi, însă. de teamă să nu cad în desuet, nu continuu.
urmează concediul; sper să nu revin dezamăgit. dar asta în episodul viitor.

fidelity

You bring colours into my so very bleak everyday life!

suppose I never ever saw you
suppose you never ever called
suppose I kept on singing love songs
just to break my own fall...

DOR

am ajuns la concluzia că îmi este dor. dor de frumos, de linişte, de o melodie care să mă oblige să o fredonez obsedant timp de câteva zile, de un tablou la care să privesc, pierdut printre atingeri de pensulă vechi de câteva sute de ani, de prieteni (o, da...) care să mă facă să uit că, în realitate, am terminat de aproape 10 ani liceul, de o plimbare cu o Alfa neagră pe străzile înguste ale Veronei, de un Amstel înconjurat de felinare înroşite, de un meci la Mofleni (ce vremuri...) , de un râset copios după un banc spus de Ştefan, de o excursie, de Bielefeld, de Erasmus, de mine. sau, poate, îmi era doar dor să scriu...

fingers crossed everyone!

gata. ieri a trecut. şi a apărut azi. iar azi încep un nou job. sau joc. ce frumos ar fi să şi câştig... măcar din când în când, deşi, sincer, nu mă gândesc decât la locul ăla pentru care primeşti coroniţă. dar nu-i aşa că nu vă miră? nu mă puteam schimba chiar aşa, peste noapte. rămân, în consecinţă, acelaşi perfecţionist, mândru, uneori stresant de nesuferit, alteori enervant de sociabil.

al dvs.,

Alin Ciolac

Editor

I hope you had the time of your life!

I know I sure did!
thank you for the memories

when you lose something you can't replace

but if I never try I'll never know
"just what I am worth"
and
I promise you I will learn from my mistakes!

p.s. să mă înverziţi frumos

february song

These are the days it never rains but it pours

dragoste. să fi devenit un cuvânt atât de demodat? refuz să cred asta. şi, chiar dacă nu neapărat făţiş sau curajos, încerc să combat, să mă lupt cu oricine ar vrea să susţină ideea de mai sus. măcar cât încă mai zăresc bătrânei care de ţin de mână şi se sărută, uşor, pe buze; cât mai văd tineri care stau la coadă lângă o florărie pentru a cumpăra celebrul trandafir, de primă întâlnire, poate sau, de ce nu, de al treielea an de căsătorie; cât încă mai aud în autobuz, metrou, birou sau pe stradă câte un „te iubesc” sau un „îmi este dor de tine”; cât încă mai simt că în persoana de lângă mine se ascund şi visuri, gânduri, bucurii şi idealuri de-ale mele; cât încă de abia aştept să ajung acasă pentru a o vedea pe ea; cât încă mai sunt, la rândul meu, îndrăgostit; şi, cu universul drept martor, afirm că sunt!

LA MULŢI ANI, TATĂ!

I've got the best father in the whole wide world!

baby, you're gonna be the one that saves me

I don't believe that anybody
Feels the way I do
About you
Now!
and there are so many songs that I would like to sing to you...

try

cuvinte îmi bătătoresc urechile;
timpul îmi ascute pielea;
lumina îmi netezeşte privirea.
mă arunc în tăcerea unui zâmbet,
agăţat de câteva clipe de ieri
şi ascult.

weird enough?

mă plimb prin mine,
pe drumul dintre îngeri şi tine;
înconjurat de bucăţi de frumos
visez să zbor de sus în jos...

să fi fost atât de cuminte?

am primit o maşinuţă-n dar!

old habits die hard

I thought I bounce back quicker than most....