Thursday 20 January 2011

this is the one?

cum ştii că ţi-ai descoperit jumătatea perfectă? cum poţi fi sigur(ă) de faptul că cel sau cea care îţi stă în faţă este persoana? ştiu, din păcate, atâtea poveşti (sau cazuri, dacă aşa vrei să le numeşti) în care am auzit: ea este! pe ea o căutam! sau l-am găsit! pe el visam să-l întâlnesc! în care, peste puţină vreme, discursul s-a transformat în: îl urăsc! ori ce bine c-a dispărut din viaţa mea... încât totul devine vag, neclar, relativ. cam ca toată lumea asta în care trăim.
pentru bunicul meu a fost uşor. a cunoscut-o pe mamae (bunica mea) la facultate. şi a ştiut imediat. cum, de altfel, i-a zis şi tatălui lui, străbunicului meu: tată, o vezi pe fata aceea? ea este viitoarea dumitale noră. aici ar merita, poate, menţionat faptul că tatae încă nu vorbise vreodată cu viitoarea sa soţie până în acel moment. asta, însă, nu l-a împiedicat să o cucerească, să o ceară de nevastă şi să îi fie alături timp de încă 43 de ani. trăind o iubire fără fisuri, aproape ireală, coborâtă, parcă, din poveştile pe care mi le citeau amândoi când eram mic.
dar nu toţi sunt(em) aşa norocoşi ca ei doi. unii nici măcar pe jumătate sau pe sfert. cum rămâne cu restul mulţimii de suflete desperecheate? sunt convins că s-au scris valuri de cerneală pe tema asta şi că mă aflu pe marginea prăpastiei pline cu desuet, dar oare chiar există un semn, o definiţie, o ecuaţie de gradul doi sau vreo lege a fizicii care să te tragă de mânecă ori să-ţi aprindă un beculeţ deaspura capului (deşi mai bine ar fi în faţa ochilor, căci cu excepţia celor care stau în faţa unei oglinzi, cine oare vede dacă un bec este aprins dacă acesta se află deasupra capului său???) atunci când sufletul-pereche se află în faţa ta?

I have run, I have crawled
I have scaled these city walls
But I still haven't found
What I'm looking for
.

12 comments:

Zuzu said...

... ai gasit-o si nu stii daca e aprins sau nu beculetul si daca sa te increzi in el sau te intrebi cum oare ai sa o recunosti cand ai sa o intalnesti, dintre atatea?

Mister Chocolate said...

something like that...

... said...

hm...

Anonymous said...

Hei Alin draga inca mai visezi la cai verzi pe pereti, la dulcegarii de genul asta... Cum vine asta cu jumatatea perfecta? Exista jumatate perfecta si jumatate imperfecta? Si atunci care dintre ele este jumatatea? Cred ca era suficient sa spui jumatatea si cam atat, dupa a mea sincera parere. Cum iti dai sema ca ai gasit-o? Pai tu tocmai nu ai gasit-o:) Sigur nu ai gasit-o pentru ca te intrebi daca ai gasit-o, asa ca asta este raspunsul. Sa cauti raspunsurile altora ca sa iti lamuresti aspecte ale vietii tale nu ajuta, nu este recomandat. Tot cautand jumatati"autentice" te indepartezi de esential, de ceea ce conteaza, sau tu crezi ca vei trai o vesnicie? Nu te mai intreba, nu mai diseca relatia, traieste-o asa cum este pana cand va veni raspunsul, daca va veni raspunsul. Dupa cum anonim spunea treci la "next level". Pentru ca te cunosc draga Alin, nu voi fi prea dura cu tine, desi in alte circumstante as fi criticat mai dur un asa text prea siropos pentru mine, pentru realitate, pentru practica :) Chestia pe care o spunea Zuzu "te gandesti cum ai sa o recunosti cand ai sa o intalnesti" imi provoaca un ras teribil,fara rautate spun, asta e adevarul. Desi pare profund e o tampenie penibila, serios acum. O sa invocati faza cu "metaforic vorbind", nu domne, realist vorbind nu o vei REcunoaste pentru ca nu ai cunoscut-o initial, va fi o necunoscuta, sau o cunostinta veche, sau o amica, pentru care vei incepe sa simti x si y sentimente pe masura ce o descoperi. Emotiile nu sunt chiar asa proaste, au si ele inteligenta lor, ca doar nu te indragostesti de o persoana agramata, mahalagioaica, vulgara, etc, etc. Esti putin ca Eminescu domnule Alin, cum invatam noi la liceu ca el este indragostit de momentul dinaintea intalnirii, pe care il traieste profund. Cred ca te-ai atasat periculos de mult de starea asta de persoana dezradacinata de nu stie unde si cautator de nu stie ce. E adevarat ca starea asta iti da senzatia ca esti mai altfel decat altii, ca nu esti superficial, ca intelegi oarecum profunzimea vietii si ca altii traiesc fericiti in ignoranta lor, doar pentru ca sunt ignoranti. Ei bine astia "ignoranti", astia lipsiti de simtul si nevoia analizei sistematice a vietii si a propriei persoane sunt persoanele care stiu scopul vietii: sa o traiesti, fara zbucium sufletesc inutil, fara ore de cugetare trista, fara intrebari o voi gasi/il voi gasi?, fara, fara, fara... Pana la urma vom muri, vom inceta cu toate, nu va mai fi nimic de noi, de comentariu asta, de "marile" noastre probleme. In ideea morti nu inseamna acum sa devenim cu totii tampiti, sa nu mai gandim, sa fim "nebuni", nu, doar sa faci si sa simti lucrurile cu masura, fara excese, fara derapaje si sa nu iti mai pierzi timp din viata gandindu-te daca si cum si cand si de ce si unde o vei gasi pe EA, ca "ea" asta este tot un om, o persona, cu care o sa te certi, o sa te impaci, o sa te enerveze, o sa iti treaca, o sa tii la ea, o sa iti vina sa ii dai vreo doua, metaforic vorbind :)), deci ce atata zbucium pentru o persoana pe care e posibil ca tu sa o vezi wow iar restul sa nu vada nimic grozav? adica e un om, nu este vreo chestie cazuta din cer, venita in pachet, si tu astepti pachetul la ora x.Nu incerca sa le dai oamenilor, mai exact jumatatilor astora asteptate, valori peste puterea lor de a le suporta, ca vei fi vesnic nemultumit.
Acestea fiind spuse draga Alin, ma retrag.
Gabriela sunt, in caz cu nu m-ai recunoscut, si ca sa nu par ingamfata, ca probabil stii mai multe Gabriele, si nu este de la sine inteles ca sunt EU: ga8ri3la, si daca nici id-ul nu iti mai pare cunoscut, asta e, pierderea ta, ca uiti oamenii valorosi :D

Mister Chocolate said...

Buna Gabriela :)
nu te-am uitat, stai liniştită. nu uit eu lucrurile fără sens, darămite oamenii valoroşi :P
mă bucur că mă citeşti, la propriu sau figurat, că mi-ai scris şi că mă cerţi. poate aşa mă trezesc la realitatea crudă.
tu ce mai spui, în rest?

Anonymous said...

Ce sa spun?! Toate bune si frumoase, ca de obicei, ca de n-ar fi nu s-ar mai povesti. Am achizitionat un catel de pe strada, traiesti in stare pura sub numele de Cipi, am crezut ca o sa pot sa il dau dar nu a fost asa si am ramas cu dansul, este 2 in 1: bichon cu caniche. Acum este frumusel, initial era o chestie de nedescris :)) Am mai crescut si eu, ALELUIA! M-am slefuit, acum imi iau parfumuri scumpe :)) Am avut noi o discutie pe mess (cand aveam si eu inocenta varsta de 19-20ani) si ma intrebai ce parfum imi place, ce parfum folosesc; raspunsul a fost ultraviolet si inca un no name de la oriflame, la care replica ta (referitoare la no name):"cred ca il stiu, foloseste bunica din ala", plus ca ti-au parut putine, ei bine afla ca acum am muuuulte :))) La serviciu sunt amenintata cu o promovare. Ce sa mai!? merg pe drumul succesului, am facut tot dosarul, mai am nevoie de aprobare :)
Tu in ce tara ai mai ajuns?

Semnat:
MVP :D

Mister Chocolate said...

daca am facut acea remarca referitoare la parfum, te asigur ca a fost doar o gluma. foarte proasta, pentru care imi cer scuze.
nu imi trimiti, te rog, un mail pe vechea mea adresa de yahoo sa vorbim mai lejer?

Anonymous said...

You'll know her, I swear to you :)

A.P.

Mister Chocolate said...

A.P. sper sa ai dreptate, whoever you may be :)

Anonymous said...

6 months since you wrote this; so is she or isn't she?

Anonymous said...

or he? :)) or it?

Mister Chocolate said...

the answer is yet to be revealed :)